FRESH

19
oct.

Ziarul de Iași despre Misiunea Economică Afaceri.ro în Găgăuzia, Republica Moldova

Afaceri.ro şi Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi au mers recent cu o delegaţie la manifestarea găzduită pe stadionul din Comrat menită să prezinte regiunea Găgăuzia potenţialilor investitori străini.

Din cea mai săracă şi rurală zonă a Republicii Moldova, Găgăuzia visează să devină cea mai industrializată regiune a acesteia. Timp de două zile, la începutul acestei luni, stadionul din Comrat a găzduit o manifestare menită să prezinte regiunea potenţialilor investitori străini. România a fost prezentă la „Invest Gagauzia” printr-o delegaţie formată din membri ai cluburilor Afaceri.ro şi reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

„Economic, noi suntem orientaţi spre Vest, dar folosim mult prea puţin potenţialul reprezentat de apropierea geografică de spaţiul basarabean. Este o zonă prea puţin explorată şi al cărei potenţial ca mediu de afaceri este prea puţin exploatat. Prezenţa noastră la acest târg a urmărit în primul rând informarea şi iniţierea de legături cu potenţiali parteneri de afaceri de acolo. Ei caută mai ales colaborări în domeniul IT şi al serviciilor, iar modelele cele mai apropiate sunt Chişinăul şi Iaşul”, a precizat directorul de program Afaceri.ro, Marius Alexa.

Teritoriu autonom în cadrul Republicii Moldova, Găgăuzia are o economie bazată pe agricultură, care contribuie cu 40% la Produsul Intern Brut al regiunii. Un sezon agricol prost, cum a fost în zonă anul trecut, reprezintă practic o catastrofă. Producţia agricolă a scăzut în 2020 cu 38% faţă de anul anterior, impactul asupra economiei fiind semnificativ. Exporturile Găgăuziei sunt orientate spre Uniunea Europeană şi Turcia. Statele UE, dintre care România este principalul partener comercial, reprezintă destinaţia a 38% din exporturile regiunii, iar către Turcia merg alte 26 de procente din mărfurile exportate. Fostul spaţiu sovietic importă doar cu puţin mai mult decât Turcia. „Ca antreprenor, trebuie să ai orizonturi mai largi, cu privire la resursele din jur. Nu poţi să ignori o zonă cum este cea din sudul Republicii Moldova. Simplul fapt că te aşezi la o masă şi porţi o discuţie faţă în faţă poate duce la rezultate suprinzătoare”, a apreciat Alexa.

Atuurile Găgăuziei, aşa cum au fost prezentate de organizatorii evenimentului de la Comrat sunt reprezentate în principal de infrastructura bună de comunicaţii şi de cele două parcuri industriale deschise la Comrat şi Ceadîr-Lunga, oraşe care împreună au o populaţie comparabilă cu Paşcaniul. Principalul handicap este faptul că zona este aproape necunoscută. „Unde îţi deschizi o afacere? Unde ai merge, dacă ai bani de investit? În Silicon Valley sau în Yemen? Evident, cel mai probabil aţi alege Silicon Valley. Aţi ales după reputaţie. E ceea ce ne lipseşte”, a rezumat Vitalie Aremescu, unul dintre antreprenorii prezenţi la târg.

Parcurile industriale deschise în Găgăuzia se bazează pe subvenţiile acordate de statul moldovean pentru locurile de muncă nou create, ca şi pe nivelul salariilor, sub jumătate din cel din Turcia sau România. Înfiinţarea unei firme se poate face în decurs de o zi, numărul de proceduri administrative fiind redus. Parcul industrial din Comrat a reuşit să atragă o firmă japoneză care produce cablaje auto. Localnicii spun că ea ar fi trebuit să funcţioneze la Brăila, dar a preferat Comratul. De altfel, la târgul din Comrat a fost prezent şi Katayama Yoshihiro, ambasadorul Japoniei în Moldova, alături de cei din Lituania sau Quatar.

Pentru a-i impresiona pe cei peste 200 de participanţi la târg, autorităţile găgăuze nu au făcut rabat la nimic. Mâncărurile tipic basarabene au fost adaptate ca gustări pentru bufetul suedez, coniacul şi vinurile moldoveneşti au fost însoţite de cafea din Burundi, Brazilia ori Etiopia, alături de nelipsitul samovar rusesc, iar buna dispoziţie a invitaţilor a fost asigurată de o formaţie cu repertoriu moldovenesc, rusesc şi internaţional. A fost asigurată traducerea simultană a discuţiilor în rusă, română şi engleză, iar la finalul primei zile, pe scenă a fost adus un Porsche, pentru a sugera prin zgomotul produs de motor viitoarea dezvoltare economică a Găgăuziei.

N-au lipsit însă sincopele. Printre invitaţi s-au plimbat nestingheriţi doi câini vagabonzi. Traducerea în româneşte a fost presărată cu regionalisme şi adaptări. Spre exemplu, „lumea să ne preţuiască” a devenit, în interpretarea traducătoarei, „lumea să ne feţuiască”. Întreruperea neaşteptată a apei în Comrat i-a forţat pe organizatori să apeleze la toalete ecologice. Made in Germany.

Sursă articol: Ziarul de Iași, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-o-zona-cu-pontential-economic-se-contureaza-la-a-cativaa-pasi-de-iasi–303426.html

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.