ARTICOLE

15
mai

Live blogging – Conferinta Afaceri.ro Iasi 2014

17.00 – Inchiderea Conferintei

Bogdan Rusu: „Sustinem startupurile oferind un pachet gratuit de startup membership. Sunt peste 100 de companii membre ANIS, reprezentam peste 30% din locurile de munca ocupate si peste 30% din industria romaneasca, ceea ce ne deschid cateva usi cand dorim sa implementam masuri care sa ajute la cresterea acestei industrii.”

Todi Pruteanu: „ANIS are o istorie mai veche si vrem sa vedem industria asta IT crescand. Asta este misiunea noastra, sa crestem industria IT. IT-ul pare sa fie, in ultimii doi ani, in top 3 al atentiei pe care guvernantii o ofera pentru crestere ca industrie. Dupa cum probabil ati vazut ultima statistica, in Romania sunt cei mai multi specialisti IT din Europa raportat la numarul de locuitori. Avem vreo 3 paliere pe care vrem sa actionam. Cum putem face sa avem un consum mai mare, sa nu ne axam doar pe outsourcing. In acelasi timp vrem sa crestem piata interna, dar si creativitatea din domeniu. Desi noi ne-am dublat numarul de locuri de munca in industria IT, consumul intern a scazut. Anul trecut am realizat un studiu care sa radiografieze industria noastra. Am facut si un index al companiile care fac outsourcing. Astea sunt doua servicii pe care ANIS le-a produs anul trecut.

Pentru startup-uri, in scop de asociere, oferim inscrierea gratuita, fara drept de vot. Apoi asteptam sa cresteti, ca odata cu voi sa ne dezvoltam si noi.”

16:30Daniel Buleu, Todi Pruteanu si Bogdan Rusu prezinta ANIS – Intalniri regionale

16:15 – Alexandru Borcea prezinta oportunitati de asociere a firmelor de IT:

„ARIES este co-fondator al Camerei de Comert Romano Germana, dar si co-fondator al initiativelor de cluster ELINCLUS din Bucuresti si Cluj IT din Cluj Napoca. Am fost implicati in peste 30 de proiecte nationale, europene si internationale. Impreuna cu filialele noastre, avem peste 45 de proiecte castigate, derualte sau in curs de derulare. Am reusit sa organizam, in cei peste 20 de ani de activitate, peste 50 de evenimente si am participat in peste 100 de delegatii in strainatate. Pana acum am facut si 14 caiete de advocacy, ceea ce a dat si rezultate, de la influentarea strategiilor sectoriale in diferite ministere, pana la acreditarea ARACIS pe standardul EUR-ACE, dar si reteuaa de cercetarea aplicare de tip Fraunhofer.

Comunitatea IT din zona merita o organizatie proprie care sa o reprezinta. Iasul este un oras puternic, de aceea ne-am decis sa facem filiala ARIES la Iasi. Decizia nu am luat-o acum, ci din 2004, dar abia acum speram ca acest lucru sa aiba loc. Organizatia urmeaza sa aiba un caracter autonom, iar presedintele filialei, ales de catre membri, va fi si vicepresedinte de drept al ARIES.”

Andrei Tabarcea: „Oferta de finantare este foarte mica in cazul stratup-urilor si mare in cazul afacerilor mature, iar nevoia de capital este mai mare in primul caz. Observand acesta problema ne-am propus deschiderea unui club Business Angels. Suntem un grup de antreprenori cu experienta in business, dispusi sa acceptam riscuri, sa oferim capital rabdator precum si calendare de returnare flexibile.

Noi nu investim doar bani intr-o idee de afacere, ci facem investitie de capital SMART: resurse financiare, cunostinte provenite din experienta, timp, know-how, reteaua de contacte.

Dorim creare unui BAN – Business Angels Network functional, dar incercam din acest an sa organizam si o serie de workshop-uri in care sa punem la un loc Business Angels si intreprinzatorii.”

Iulian Basu: „Nu este un concept nou, dar incercam sa il aducem aproape de cei care au nevoie de acesti Business Angels. Noi ne adresam business-urilor mici”

16:05 – Iulian Basu si Andrei Tabarcea prezinta Business Angels: finantarea creativitatii

16:00 – Marius Alexa prezinta Conferinta Invest in Iasi Tel Aviv – 10 iunie 2014, cea mai mare conferinta romaneasca in Israel: „Delegatia romaneasca va promova Iasul, tehnologia si oportunitatile, toate cele pe care le putem valorifica. Delegatia din Iasi este formata in acest moment din 26 de persoane.”

Marius Alexa: „Avem colaborare cu o asociatie din Suedia care ne ajuta cu logistica si impartirea de experienta.”

Alina Popa: „EURONEST este membru in doua retele europene. Deocamdata am initiat contactul pentru un proiect si un eveniment.”

Daniel Buleu: „Ceea ce s-a facut pana acum a fost samanta: se construieste perla. Va asteptam sa contribuiti la ea. Vindem forta de munca, dar, in acelasi timp, exportam idei.”

Alexandru Borcea: „La organizatiile de tip cluster, pot spune ca exista o serie intreaga de servicii care se pot furniza, chiar prin intermediul Uniunii Europene. Aceste servicii sunt adecvate nevoilor membrilor clusterelor. Abia acum incercam, ca un fel de noutate, sa facem o analiza pentru a gasi o solutie pentru organizatiile tip-cluster.”

Marius Alexa: „Iconic-ul este un fel de eticheta pusa pe un grup de firme care colaboreaza intre ele. Pentru ca nu intotdeauna exista o colaborare bine definita, sub umbrela unui cluster, ci una bazata pe nevoi.”

Sinica Alboaie: „Clusterul Iconic este un cluster mic pentru ca ne lovim de suspiciunile unor firme. Practic, lucram deocamdata cu firme mici.”

Alexandru Lazescu: „In Romania exista vreo 40 de clustere, dintre care 5 nu sunt reale. Dar cam toate sunt constituite doar pentru a mai smulge niste bani. Pana la urma initiativa trebuie sa vina din mediul universitar, din cercetare. Toata lumea vrea sa faca un fel de Silicon Valey, dar uitam ca acolo s-a format organic. Aici trebuie sa dam la o parte zgura si sa vedem dincolo de raportari. Romania e plina de strategii, strategii care se schimba odata cu conducerea si asta nu e ceva bun pentru ca schimbarile sunt prea dese. Dar de ce sa omori toate lucrurile cre sunt acolo in spate? Problema este urmatoarea: cum sa miscam lucrurile in mod real? Trebuie vazut ce se poate face efectiv, sa ne axam pe niste lucruri reale. Din pacate noi nici nu avem o cultura a colaborarii.”

Daniel Buleu: „Clusterul este o metoda de a ajunge la niste bani. In ANIS avem si firme mari, dar care au intrat in organizatie tocmai pentru a-i ajuta pe cei mici.”

Popovici Gabriel: „In alte parti, nu mai departe decat vecinii nostri bulgari, implicarea lor s-a cunsocut imediat ce au infiintat clusterele: au participat la distributie proiecte de cercetare si implementare in Franta. Acolo se poate vedea o dinamica, exista si o implicare a celor care formeaza clusterul in a de aduce si a te face cunoscut. 3 luni, atat a durat ca o firma mica din Sofia sa puna mana pe un proiect de zeci de milioane de euro.”

Dorin Cristea „In Occident clusterele au aparut ca o nevoie, apoi au primit subventii de la stat. La noi e altfel: vrem, nu vrem, facem clustere si apoi asteptam rezultatele. Nu trebuie sa ne miram in cazul in care rezultatele apar cu intarziere. La noi lucrurile sunt putin neclare si avem de-a face si cu birocratia. La noi e aceeasi problema ca in secolul al XIX-lea: forma si fondul. Chiar daca la inceput nu este nimic palpabil, la un moment va fi, de aceea indrum firmele catre aceasta forma de organizare”

Alina Popa: „Cred ca punctul de pornire este termenul de la care a aparut in Romania clusterul. Este un proces intarziat fata de restul Europei. Important este ca dincolo de finantari, dorinta de constituire a clusterelor este un proces firesc si natural. Clusterul EURONEST doreste sa raspunda nevoilor celor 3 tipuri de membri pe care ii avem. Daca reusim sa rezolvam problemele universitatii, ca intr-un domino, ajutam si companiile IT, dar si administratia publica. De la caz la caz, avem diferite tipuri de a sustine mebrii nostri.”

Liliana Baicu: „Noi, cei de la ADR Nord-EST, am inventariat un numar de 7 clustere din regiunea de Nord-Est, dintre care 2 in industria IT. Moda clusterelor nu este de mult in Romania, ci este un concept destul de nou”

Alexandru Borcea: „Organizatiile, ANIS si ARIES, sunt asemenatoare. Avem o incercare, ceva mai mare, asupra serviciilor pe care le oferim membrilor. Importanta este coeziunea, acest clustering care ne va aduce mai multe decat pentru fiecare companie in parte. Au fost o serie intreaga de colaborari intre cele doua organizatii, mai ales pe organizarea de evenimente. Dar am colaborat si in alte initiative, precum cele legislative, care au reusit, chiar daca sub o forma putin diferita.”

Daniel Buleu: „ANIS nu are filiale, nu avem o reprezentare regionala. Suntem deschisi la orice discutii si, daca ni se cere, in viitor luam in calcul si o astfel de organizare. Intre ANIS si ARIES nu stiu daca sunt diferente mari de viziune, ambele isi doresc sa promoveze industria IT din Romania, daca se poate si sa o reprezinte partenerilor externi, orice pentru a crea facilitati membrilor. ANIS a mers pe mai multe directii, spre exemplu, pe organizarea de targuri, dar si organizam cursuri. Atunci cand spui ANIS, spui 100 si ceva de companii mari, este o forta pe care o singura companie nu le are.”

Marius Alexa: „Prin intermediul ARIES am mers, in urma cu cativa ani, in America de Sud la o mare intrunire din domeniul IT. Acesta ar fi un beneficiu: sansa de a participa la astfel de misiuni.”

Alexandru Borcea: „Ceea ce pot sa va spun: ARIES ofera un nume, un brand. ARIES a fost infiintat in 1992. Avem deja 20 si ceva de ani de experienta. Noi ne bazam pe apropierea dintre membri. Pentru a ne fi mai usor, incepand din 2001 am gandit ca aceasta asociatie sa aiba filiale – pana atunci aveam oarecum aceasta forma de organizatie, dar le spuneam departamente, nu filiale. Astazi incercam sa facem o oferta publica companiilor din Iasi, astfel incat sa organizam o filiala la Iasi.”

15:00 – Marius Alexa: „Atunci cand sectorul IT ajunge la maturitate, ajungem la metode de organizare, sub forma de asociatii si clustere. Vrem sa vedem care este oferta, care sunt beneficiile, cine sunt si ce fac acest asociatii”

14.55Dezbatere despre clusterele IT sustinuta de catre Alina Popa, Sinica Alboaie, Liliana Baicu, Daniel Buleu, Alexandru Borcea si Marius Alexa

14:20Networking coffee break

14:05Alina Popa, Director executiv, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara EURONEST, sustine conferinta de lansare a proiectului „Cresterea competivitatii Clusterului Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub si stimularea interactiunilor dintre membri pentru dezvoltarea de produse si servicii de inalta tehnologie„:

„Ne propunem sa diversificam serviciile oferite membrilor cluster-ului. Bineinteles ca ne dorim cresterea valorii investitiilor in industria IT&C in regiunea Nord-ESt, dar si cresterea gradului de ocupare a populatiei active in IT&C.

Ne dorim, de asemeni, sa crestem numarului de membri ai clusterului cu 15-20 de IMM-uri productive, dar si sa asiguram suport si asistenta tehnica pentru membrii clusterului in vederea accesarii de noi clienti si piete.

Am depus si am obtinut finantare pentru doua proiecte de cercetare, TACT si SisConGes, impreuna cu universitatile din zona (le avem in parteneriat cu unviersitati din Bacau, Suceava si Iasi). Le consideram un soi de test pentru viitoarele proiecte.”

14:00 – Alexandru Lazescu: „Poate ca ar trebui sa luam exemplul Chinei, sa privim proiectele din partea celor care fac business, sa facem niste parcuri tehnologice adevarate, nu inventate. Nu suntem in stare nici macar sa trimitem un masterplan la Bruxelles sa aratam ce dorim sa facem, sa aratam ca stim unde suntem pozitionati.”

13:30 – Liliana Baicu, din partea Agentiei pentru Dezvoltare Nord-Est descrie Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 si Strategia de Specializare Inteligenta a Regiunii Nord-Est 2014-2020:

„Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 a fost elaborat de catre ADR Nord-Est in parteneriat cu autoritatile publice locale (46 municipii / orase si 6 consilii judetene), grupuri de lucru subregionale (judetene) si grupuri de lucru tematice regionale, firme mari din regiune (cele cu peste 1000 de angajati), IMM-uri active in 6 sectoare de activitate, dar si autoritatile aeroportuare (Iasi si Bacau). Misiunea pe care ne-o asumam este ca in anul 2022 Regiunea Nord-Est sa fie un loc mai atractiv pentru mediul de afaceri. 4 domenii sunt selectate de noi pentru specializare inteligenta: cel agroalimentar, biotehnologie, imbracaminte si textile, TIC (specializari de nisa, industrii creative, retele ale viitorului, servicii de internet, software, sisteme de design integrate, sanatate etc).

Dorim sa sprijinim mediul economic, dar sa si promovam rezultatele obtinute. De asemenea, dorim sa impulsionam sectorul de cercetare-dezvoltare, in special a cercetarii aplicate. Dorim sa valorificam potentialul turistic existent prin dezvotlarea infrastructurii si promovarea potentialului.

Marea majoritatea a proiectelor finantate pana acum s-au axat pe servicii diverse, de la reparatii auto, pana la intretinere, coafuri, orice. Bineinteles, am avut si apliactii pe domeniul IT, ba chiar fiecare proiect are si o parte pe IT pentru ac fiecare proiect are nevoie de calculatoare, software.

Speram ca finantarile care vin in perioada urmatoare, in ghidurile care vor aparea pentru 2014-2020, sa fie restrictionate anumite coduri CAEN si sa fie incurajate altele.

Viitorul Program Operational Regional va avea o alocare de 1.122, 72 milioane de euro pentru Regiunea Nord-Est, cu 17.35% decat in perioada anterioara. De asemenea, in loc de 6 axe, vor fi 11. Cel mai mult, circa 800 milioane de euro vor fi dedicate IMM-urilor.”

13:25 – Alexandru Lazescu: „In zona aceasta, fondurilor europene, foarte valoros este timpul. Nu poti astepta 3-4 ani pana iti vin banii. In acel moment este posibil ca proiectul sa fie deja implementat sau ca firma sa fie pe butuci. Uneori finantarea vine prea tarziu.”

13:15 – Dana Ghinet, Managing Partner, Acces Project Investments sustine o prezentare despre „Agonie si Extaz … in accesarea fondurilor europene„:

„In calitate de consultant am intalnit numeroase scene si scenarii in cei 10 ani de experienta, perioada in care am realizat peste 200 de proiecte realizate la nivel national.

Relatia cu partenerii nostri, cu beneficiarii finantarilor dureaza cativa ani buni, uneori se intinde pe durata a 7 ani. In tot acest timp trecem, atat prin agonie, cat si prin extaz. Important este ca noi sa fim inarmati cu diplomatia de a trece peste momentele delicate ce apar pe parcurs.

Discutia cu partenerii nostri incepe de la o simpla idee de proiect, apoi incepem sa facem verificarile necesare, sa adunam informatiile, sa depunem dosarul si apoi dureaza 2-3 ani pana la semnarea contractelor, dupa care urmeaza implementarea si post-implementarea.

Pe parcursul celor 7 ani importanta este comunicarea eficienta si rezolvarea problemelor ce apar pe parcurs. Niciodata nu putem promite unui client ceva 100% sigur pentru ca sunt situatii in care un proiect prinde finantare cu 70 de puncte si alte situatii in care cu 90 de puncte esti sub linia celor ce au prins finantarea.

Important este ca in urma unui proiect pe care il facem pentru client, proiectul sa aduca ceva concret, sa ajute la dezvoltarea business-ului.”

12:25 – Rodica Lupu, Managing Partner, Loop Operations, sustine o prezentare cu titlul PRINCE2: control real in managementul proiectelor

„Ma bucur ca sunt din nou alaturi de Conferinta Afaceri.ro care acopera in acest an, cred, mai mult de jumatate din tara.

Loop Operations este optiunea clientilor care doresc un partener autentic de dialog, care sa identifice atat nevoile, cat si solutiile, exact asa cum ar face-o ei daca ar avea mai mult timp.

Ne-a pus pe ganduri si ne-a obligat sa ne ducem business-ul in aceasta directia s-a dovedit a nu fi suficent: degeaba aduci finantare daca firma respectiva nu stie sa profite din plin de acea finantare. Pusi in situatia de administra portofolii de proiecte am inceput sa cautam o metoda prin care sa castigam mai mult timp, sa delegam eficient, fara a pierde controlul, sa dezvoltam mai multe initiative in paralel, sa implicam in proces toti factorii interesati, sa economisim orice tip de resurse, sa folosim eficient resursele umane (multi-tasking), sa controlam calitaea si sa asiguram ca utilizatorul final agreeaza produsele si, in cele din urma, sa ne asiguram constant ca proiectele contribuie la afacere, nu invers.

Cautand mai multe domenii si solutii, am ajuns la PRINCE 2 (PRojects IN Controlled Envrionments), o metodologie dezvoltata de catre Guvernul Britanic, dar care a ajuns un standard international in domeniu. In acelasi timp, este o metoda de abordare a managementului de proiect orientata pe proces, utilizeaza o metoda adaptabila oricarui tip de organizatie.

Una dintre particularitatile acestei metodologii este ca unul dintre principiile este business case: raportarea proiectului la business, adica sa te asiguri ca indicatorii pe care ii ai este sa raportezi mereu la obiectivul tau final de business. Fata de alte Book of Knowledge, PRINCE este o metoda de management de proiect, nu doar o colectie de bune practici. In acelasi timp, este un set integrat de procese si teme, acopera toate rolurile necesare managementului de proiect, nu vizeaza abilitatile interpersonale, contine tehnici bazate pe referinte si, nu in ultimul rand, ofera un cadru a ceea ce trebuie facut, de catre cine si cand, dar nu spune si cum.

Structura acestei metodologii contine 7 principii, 7 teme (business case, organizarea, calitatea, planificare, riscurile, schimbarii, progresul) si 7 procese: justificarea continua a necesitatii proiectului, invatarea din experienta, definirea rolurilor si responsabilitatilor, managementul pe etape, managementul exceptiilor, focus pe produs si adaptarea la specificul mediului proiectului.

Este o metodologie care poate poate fi pusa usor in practica, atat intr-o multinationala cu proiecte mari, cat si intr-o companie mica, cu echipe de maxim 5 oameni. PRINCE 2 nu te ajuta sa nu gresesti, ci sa corectezi si sa nu te incurci in ele.

Realmente, aceasta metodologie, nu lasa nimic in afara datorita principiilor care stau la baza.

Dintre beneficiile utilizarii PRINCE2 amintim faptul ca asigura succesul planificarii, monitorizarii si controlului, evalueaza continuu existenta justificarii investitiei, permite schimbarea membrilor echipei fara a intarzia activitatile si fara a periclita rezultatele, dar si asigura delagarea controlata si utilizarea eficienta a resurselor.”

12:00 – Adrian Popa prezinta „The Business Wall of Fame Contest„, un concurs organizat de Deutsche Telekom, desfasurat in 6 tari din Europa prin sunt ajutati dezvoltatorii de aplicatii business.

Competitia este adresata dezvoltatorilor de software independenti si startup-urilor care doresc sa isi promoveze aplicatia, care trebuie sa fie cel putin in faza de productie si nu neaparat disponibila comercial inca, si sa o faca accesibila catre o audienta larga. Prin startup se intelege o firma ce activeaza in domeniul dezvoltarii de software, infiintata dupa data de 1 ianuarie 2013.

Cea mai buna aplicatie de business din Romania va deveni vedeta unei campanii de promovare in valoare de 30.000 euro derulata de Romtelecom. Castigatorul va deveni Partener Romtelecom Cloud, iar aplicatia va fi inclusa in portofoliul Romtelecom de servicii cloud, fiind promovata spre vanzare catre mai mult de 150.000 clienti business.

Castigatorii locurilor doi si trei vor deveni, de asemeni, Parteneri Romtelecom Cloud.

Daca aplicatia pe care o inscrii in concurs poate fi dezvoltata in toate cele 6 tari participante in concurs, va concura in acelasi timp si pe cele 6 piete si va putea castiga premii suplimentare. Aceasta trebuie sa ruleze in limba engleza si optional in limbile locale ale celor 6 tari. Dezvoltatorii aplicatiei castigatoare vor deveni Parteneri Cloud al Deutsche Telekom in cele 6 tari participante, iar aplicatia va ajunge pe o piata de pana la 1,3 milioane de companii. In plus, castigatorul primeste si o excursie la laboratorul de inovatii T-Lab Berlin.

11:55 – Adrian Popa prezinta Romtelecom Business Solutions: sustinem business-ul romanesc

„Romtelecom, ca furnizor de servicii de telefonie, cred ca nu este pentru nimeni o necunoscuta. Ce as vrea sa va spun: Romtelecom a plecat pe un drum de transformare, este parte din doua grupuri internationale, OTE si Deutsche Telekom, nu doar un operator de telefonie. La nivelul anului 2012 eram cea mai mare firma de IT&C din Romania.

Acum am inceput sa construim data centere, sa avem o infrastructura de fibra optica si ne indreptam spre a deveni intergrator de solutii de IT. Romtelecom este prezent si cu serviciile de cloud. Unde vrem noi sa ajungem? La nivelul serviciilor IT&C. Dorim sa integram mai multe servicii, de la telecom, la cloud si dispozitive mobile. Avem si partea de suport tehnic, cu personaj specializat, pentru tot teritoriul Romaniei. Putem aduce serviciile integrate, la standarde inalte, pe tot teritoriul tarii.

Suntem singurul provider din Romania cu centre de date distribuite geografic, toate furnizate 100% prin infrastructura Romtelecom. In spatele nostru se afla o echip aputernica, de peste 400 de ingineri. In ultimul timp am construit si echipe de vanzari si management care sa aduca serviciile mentionate mai sus la toti doritorii.

Suntem, in momentul de fata, prezenti cu servicii in peste 95% din firmele din Romania. Putem spune cu mandrie ca suntem lideri de piata pe diferite segmente.”

11:15 – Networking coffee break

10:55 – Dezbaterea continua cu Varujan Pambuccian (Skype interactive intervention)

Varujan Pambuccian: „Daca incercam sa ramanem enclavizati ca pana acum nu rezolvam nimic. Cei care mizeaza pe forta de lucru ieftina din Romania ar trebui sa renunte la idei – exista mana de lucru ieftina in America de Sud, dar si in Asia.

S-a democratizat accesul la bani, mai ales prin crowdfunding. Sunt foarte multe proiecte bune care au primit sprijin financiar prin aceasta metoda. Si ii incurajez pe toti care au nevoie de bani sa intre pe site-urile de crowdfunding, sa vada ce proiecte se finanteaza si sa extraga idei de acolo.

Salaharia s-a mutat in alte zone, deja salariile au crescut si la noi. La noi trebuie sa se mizeze pe creativitate. Nu poti face asta, de apuci de altceva. E limpede ca acesta este trand-ul.

In general produsele care se adreseaza lucrurilor banale, de zi cu zi si le transforma in aplicatii, acestea sunt de succes. Asta este o directie clara in care merg lucrurile acum.

E-Learningul a murit, a aparut o competitie masiva din partea altor produse, dar sunt destul de intepenite in zona de continut, este o criza. Aici trebuiesc idei, creativitate si lucrurile merg departe. O a treia directie ce merita urmata este cea legata de fabricatul prin 3D printing sau fabricatia digitala. Acestea sunt lucrurile care se cauta in momentul de fata.

Noi inca mai avem o chestie mostenita din perioada comunista: productia masiva. Din pacate, aceasta filozofie ne-a facut sa ne orientam mult in ceea ce facem. Avem impresia ca trebuie sa facem multe, multe exemplare din produsul nostru, fara sa ne intrebam daca folosesc cuiva. De multe ori ne gandim sa nu facem ceva pentru ca nu este competitie. Gresit: competitia e buna. Cand ai competitie ai referinte: stii ce pret sa pui, stii cum merge piata, stii peste ce probleme sa treci. Este mult mai greu sa facem totul de la zero. Trebuie sa invatam sa deschidem ochii, sa privim ceea ce este in jurul nostru, sa cautam resurese in jurul nostru.

Ne-am obsinuit cu lucruri foarte clasice cu care sa facem productie. Hai sa ne uitam la ce vor oamenii si vom vedea ca s-ar putea sa avem succes. Lumea s-a schimbat si se va schimba foarte mult. Daca nu o intelegem, nu putem face nimic.”

10:45 – Todi Pruteanu, Microsoft: „Avem un progam foarte bine pus la punct, prin care ajutam cu tehnologie companiile aflate la inceput. Avem deja peste 300 de startup-uri in acest program.”

10:30 – Cristian Adomnitei: „Cel putin la Consiliul Judetean Iasi noi facem asta: folosim solutiile in cloud. Si avem nevoie de aceste solutii, sa la implementam in mai multe domenii. Si suntem pregatiti sa mergem mai departe si veti vedea ca vom incerca sa rezolvam cateva dintre nevoile primare folosind serviciile in cloud. Astfel vom face si economii, ma refer aici la videoconferintele ce ar putea inlocui drumurile cu masina pentru orice chichita. Este doar o problema de timp, nu de „daca” – trebuie sa o facem, sa benficiem de avantajele tehnologiei.”

10:25 – Alexandru Lazescu: „As cauta o solutie de parteneriat sa vedem cum putem incuraja, care sunt formulele prin care putem ajuta mediul de afaceri folosind serviciile in cloud.”

10:10 – Marius Danescu, Office 365 Product Manager, Microsoft:

„Microsoft are o multime de servicii ce poarta denumirea de cloud.

Oamenii se schimba, adopta tehnologia intr-un sistem rapid. In companii aceste schimbari se fac mai lent. Dar totul se rezuma la activitatea noastra. Trebuie sa am acces la tehnologie ca sa accesez ceea ce am nevoie. Pentru asta am nevoie de o suita de servicii, iar Microsoft pune la dispozitie astfel de servicii in cloud. Astfel, furnizam servicii catre consumeri, catre zona enterprise. Lucrurile acestea ne impacteaza in fiecare zi. Avem nevoie de device-uri de pe care sa lucram. Sunt dispozitive cu care lucram, comunicam.

Mare parte din comunicare pe care o facem cu colegii, cu partenerii, o facem prin e-mail. Si multe companii considera ca daca au mail este suficient pentru file-sharing. Pentru avem pachete de file-sharing, care nu includ doar servicii de stocare online, ci suplinesc si alte functii si nevoi.

Toate solutiile pe care le oferim au suport tehnic si pot fi accesate de oriunde.

Tot ce inseamna Office 365 inseamna acces, nu trebuie setat absolut nimic, Microsoft ofera suport si tot ceea ce ai nevoie. Toti cei care au dubii pot test gratuit.

O parte dintre clientii care folosesc Office 365 o fac pentru a transporta 222 milioane de pasageri, sa construiasca 6 milioane de masini, sa deserveasca 25 miliarde de mese, sa vanda 16 miliarde de cani de suc, sa faca 4 miliarde de cesti de cafea. Acestea sunt cateva cifre reprezentative.”

10.00 – Alexandru Borcea, presedinte ARIES:

„Recent am primit o statistica: anul trecut exportul de IT, software si servicii, este aproape 1.5 miliarde. Chiar daca nu va spune foarte mult acesta cifra. Dar, in 1998, cand am facut prima referire la partea de export a Romaniei referitor la acest subiect, exportul Romaniei era undeva la 30 milioane. A fost si un moment mai dificil, in perioada crizei financiare, cand exporturile au avut cresteri mici, de pana la 10%, dar care au crescut in ultimii doi ani. Probleme este la partea de consum pe piata interna.”

9:55 – Alexandru Lazescu deschide o dezbatere despre provocarile prin care trec firmele din IT:

„Va pomeneam la inceput serviciile in cloud. Nu este neaparat o zona strict specializata IT, deschiderea este foarte mare, din zona HR pana in orice alte directii.”

9:50 – Paul Butnariu, presedinte in exercitiu, Camera de Comert si Industrie Iasi:

„Camera de Comert si Industrie incearca sa sprijine aceste evenimente si ne bucura ca firme serioase duc o traditie si organizeaza astfel de evenimente, cu beneficii pentru toti iesenii. Toate firmele din domeniu IT duc o imagine buna judetului, desi in PIB-ul judetului nu au pondere foarte mare. Dar asigura imagine pentru Iasi pentru ca ceea ce fac ei este reprezentativ pentru Iasi.

In zona aceasta a Romaniei sunt doar doua investitii straine care depasesc 150 milioane de euro: una la Radauti si cea a celor de la Delphi, din Iasi. Putem adauga si cea de la Palas, investitie romaneasca. Si observam ca nu este mult, ar trebui sa aprofundam investitiile, atat romanesti, cat si straine.

Dupa cum stim, cea mai buna si rapida retea de internet este in Romania si asta este o sansa pentru cei din domeniul IT.

9:40, Cristian Adomnitei, presedintele Consiliului Judetean Iasi:

„Multumesc tuturor care ati ales sa va petreceti dimineata aici. Sunt cateva lucruri pe care vreau sa le spun. Sunt unul dintre putinii care, pe bune, mizeaza pe IT&C in orasul acesta, nu doar cu sloganuri. IT&C-ul a fost salvarea acestei comunitati. Daca nu sunt goala restaurantele si hotelurile din Iasi, este datorat acestui domeniu. Nu uitati ca aici rezida adevarul. IT&C-ul a fost, desi nu la suprafata, salvarea acestui oras dupa anii 2000. Intre timp au mai aparut exemple de succes precum Delphi, Lear care ajuta economia sa creasca.

Ultimele statistici pe care le-am putut gasi, din anul 2011: 700 de companii, 5000 de angajati si 130 milioane de euro cifra de afaceri cumulate. Dar sunt sigur ca cifrele sunt mai mari pentru ca o parte lucrati ca PFA sau II. Dimensiunea reala a acestui sector este, asadar, mult mai mare.

Unul dintre cele mai importante demersuri pe care le-am facut la Consiliul Judetean este clusterul EURONEST. La ora aceasta, aici sunt si impliniri. Pot spune ca acest cluster, EURONEST, in toamna, la Bruxelles, au ales organizatia noastra ca singura aplicatie din Romania care sa se prezinte si sa genereze un meeting place in Bruxelles. am depasit astfel spatiul romanesc si am devenit europeni.

Incepem promovarea judetului nostru si in afara granitelor, nu doar in cadrul unor evenimente desfasurate in tara. Si vom face asta in capitalele unde avem curse directe. Incepem cu Tel Aviv, unde ne vom intalni cu ambsadori, asociatiile intreprinzatorilor, oameni din ministere. Acolo vor veni si companii iesene. Vom merge pe 4 segmente relevante business-ului cu care putem incheia parteneriate: IT&C, agricultura, educatie si farma cu medical. Asta se va intampla pe 10 iunie, apoi, in luna iunie vom face un eveniment asemanator la Viena, urmand ca in semestrul I al anului urmator sa mergem la Roma, si abia apoi in Londra. Asa sper sa reusim sa ne promovam activitate. Este un efort care nu este atat de scump pe cat pare, in schimb este o necesitate. Iasul nu este in competitie cu Barladul: noi concurma cu Timisora, Clujul, Bratislava, Budapeste, orase care par din alta lume, dar cu care trebuie sa semanam.”

9:35 – Deschiderea Conferintei

Alexandru Lazescu: „Cu scuzele de rigoare pentru intarziere, incepem Conferinta Afaceri.ro Iasi. Este a doua editie pe care o organizam la Iasi, anul trecut am avut 10 conferinte in mai multe orase din tara. Anul acest vom avea peste 20. Incercam, prin acest set de conferinte, sa oferim servicii pentru dumneavoastra. Incepand cu aceasta conferinta vom incepe un parteneriat cu Microsoft pentru servicii in cloud care sa ajute antreprenorii. Dincolo de aceasta, incercam sa sprijinim comunitatea de afaceri.

Este important sa gasim punti de legatura cu mediul extern si multumesc pe aceasta cale lui Cristian Adomnitei, presedintele Consiliului Judetean Iasi, care ne va ajuta si cu Conferinta de la Tel Aviv pe care o organizam in scurt timp.”

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.